Coltu’ lui Bebitzu

Purtând o pereche de ochelari cu rame şchioape, Nea Mircea îşi cârpeşte scula de pescuit lângă o latrină improvizată, privind din când în când copii care se joacă cu o minge spartă.

E singur, doar el şi cei trei copii. Nevasta i-a părăsit înainte de Sf. Nicolae anul trecut, necazul şi grijile pierderii locului de muncă ucigând-o .
De inimă rea a murit. A murit cu zile… Întâi ne-a trimis banca hârtie să ne anunţe că ne-a mărit rata, apoi au sunat portăreii lor ticăloşi. Eu îmi pierdusem deja serviciul, apoi a rămas şi ea pe drumuri, copii la şcoală, nu a mai putut. Au măcinat-o grijile şi s-a prăpădit. Acum suntem singuri, aici pe malul Mureşului. Adunăm fier ori ce mai găsim, dar e greu, tot mai puţin se plăteşte, iar pe mine, cu hernie de disc nu mă angajează nimeni nici măcar paznic. N-am decât 43 de ani din care 23 munciţi fără nici un folos, pentru pensie trebuie dată şpagă mare. Şalele mi le-am rupt pe şantier iar patronul m-a dat afară. Zicea că nu mai pot lucra. Ceilalţi pe care i-aţi văzut sunt tot ca noi, ajunşi pe drumuri după ce s- au îndatorat la bancă şi-au rămas fără serviciu. E vai de capul nostru!
Ca o compensaţie pentru bătrânii noştrii care au aşteptat în zadar sosirea americanilo s-a ajuns ca azi să se trăiască  ,,visul’’ american. Pentru mulţi, prea mulţi români, în aceste zile se împlinesc cele scrise- n cărţile dedicate de Steinbeck destinelor frânte în Marea Criză ce a năruit America secolul trecut. Fără nici un venit  sau în şomaj, hăituiţi de jigodiile bancare şi firmele de recuperări, neavând posibilitatea de a-şi mai plăti întreţinerea, mulţi dintre români aleg să- şi petreacă vara pe malul Mureşului, într-un scurt  intermezzo   înainte de catastrofa care îi va lovi odată cu venirea iernii.
Fie că stau în rulote, corturi sau mici adăposturi improvizate, povestea acestor năpăstuiţi ai crizoiului adus de setea de înavuţire a unor monştrii, este în mare aceaşi. Îşi dezmorţesc la soare oasele încleiate- n frigul iernii ce-au petrecut- o aşteptându- l pe Moş Crăciun în apartamente cu încălzirea tăiată. Acum şi-au închiriat locuinţele ca să aibă de rate şi în lipsă de altceva stau cu căţel, cu purcel, pe malul apei. Majoritatea speră că- n toamnă îşi vor găsi un serviciu din care să le rămână şi de-o masă pe lângă implacabila rată ce le-a nenorocit viaţa.
Pe malul opus tristei adunări s-a oprit o maşină de teren. În hărmălaia porno – folclorului interpretat de Văru’ Săndel nişte potentaţi îmbrăcaţi în treninguri multicolore se pregătesc de pescuit. Privind mai atent recunosc pe unul din ei, este un gunoi ajuns mare politician după ce a minţit cu neruşinare lumea. Slugoii ce roiesc în juru-i rup crengi pentru foc şi alţii se apucă de instalat grătarul. În curând va mirosi a fripturi iar nările copiilor sărmani vor avea parte de o frântură de reverie tăiată nemilos de terciul pregătit de nea Mircea  într-un tuci prăpădit
Aidoma celor pe care i-am cunoscut zilele trecute sunt alte zeci de mii de suflete necăjite ce vor vota în schimbul unei pomeni electorale nenorociţii ce-or să le promită locuri de muncă sau ,, amnistii’’  bancare. Iar apoi îi vor da iar la o parte, ca sărăcia şi durerea lor să nu le strice bucuria unei ieşiri de genul Senatorul Melcilor, undeva, pe malul stâng al Mureşului. Domnilor ,,şefi’’ ajunşi ,,pescari’’ care mi- aţi stricat ieşirea la pescuit, data viitoare când veţi dormi în nesimţirea ghiftuirii o să vă vizitez să vă dau deşteptarea cu ranga, porcilor!!! Măcar natura n-o pângăriţi cum aţi făcut cu restul, grijania mamii voastre!